Cine nu s-a întrebat, măcar o dată, de ce unii oameni înfloresc în credință și rodesc din plin, în timp ce alții, deși aud același mesaj, se ofilesc sau se pierd? Această enigmă a libertății umane și a lucrării harului primește un răspuns limpede și duhovnicesc în Pilda Semănătorului, Evanghelia citită în Duminica a 21-a […]
Este oare posibil să existe o formă de iubire care să nu ceară nimic în schimb, nici măcar recunoștință? Este o întrebare care stă la baza întregii vieți creștine. Instinctul nostru, guvernat de nevoia de justiție și de echilibru, ne șoptește că iubirea ar trebui să fie reciprocă, iar binele să fie răsplătit cu bine.
Cine nu a simțit vreodată gustul amar al eșecului, al muncii asidue depuse în zadar? Ne zbatem o zi, o lună, un an, iar rezultatele sunt nule. Exact în această stare de frustrare și oboseală, în zorii unei zile obișnuite, îi găsim pe pescarii de pe lacul Ghenizaret. După o noapte întreagă de trudă, ei
După o săptămână în care am cinstit Crucea ca pe un altar al biruinței, Evanghelia Duminicii de după Înălțarea Sfintei Cruci ne așează în fața unei provocări directe și radicale. Mântuitorul Hristos nu ne invită la o simplă apartenență la o religie, ci la o ucenicie reală și profundă. Textul de astăzi nu este un
Semnul crucii, cel pe care creștinii îl poartă cu cinste pe piept și cu care se însemnează în fiecare zi, este un paradox al istoriei umane. El a fost, în urmă cu două mii de ani, un instrument al torturii, un simbol al umilinței și al morții. Astăzi, el este emblema biruinței, a vieții și
Sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului (8 septembrie) marchează o treaptă esențială în istoria mântuirii noastre, fiind o sărbătoare a bucuriei și a plinătății. Ea prevestește venirea în lume a celei care avea să devină Puntea dintre Cer și pământ, chivotul viu al lui Dumnezeu. Și totuși, în această zi, Biserica a rânduit să se citească o
Există figuri luminoase în istoria poporului român a căror influență depășește granițele Bisericii și atinge inima întregii conștiințe naționale. Părintele Teofil Părăian, duhovnic de la Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus, se înscrie, fără îndoială, în această categorie. Viața sa, un amestec de asceză monahală și profundă cultură, reprezintă o mărturie vie a faptului
Frica de moarte și căutarea vieții veșnice sunt, probabil, cele mai vechi și mai profunde dorințe ale omului. Ele stau la baza marilor culturi și religii ale lumii. Însă, pentru noi, creștinii ortodocși, răspunsul la această dilemă nu se găsește într-o filozofie abstractă, ci într-un eveniment istoric și duhovnicesc, plin de paradox: Jertfa lui
Există figuri în istoria Bisericii noastre care se ridică deasupra epocii lor, acționând ca niște punți vii între lumi aparent ireconciliabile. Andrei Scrima, preot, monah, teolog și un spirit profund european, este una dintre aceste figuri. Viața și opera sa reprezintă o mărturie rară despre cum credința creștină ortodoxă, cu adâncimile sale mistice și tradiția
Sunt zile în calendarul creștin care ne opresc din tumultul cotidian și ne invită la o profundă meditație. Sărbătoarea Tăierii Capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul este una dintre ele. Nu este o zi de bucurie zgomotoasă, ci o zi de post și de reculegere. Ea ne scoate din logica lumească a triumfului și ne arată
